ASPACE-Q 

The Astrophysics,  Space  Exploration and Quantum Computing Group   

 ASPACE-Q 

The Astrophysics,  Space  Exploration and Quantum Computing Group   

de ing. Monica Scorța

01.10.2025

Asigurarea produsului (PA) și asigurarea calității (QA) sunt procese care vizează asigurarea conformității cu cerințele specifice aplicabile și standardele de calitate pe tot parcursul ciclului de viață al unei misiuni spațiale. Cerințele pot fi percepute ca necesitățile pe care persoanele responsabile de misiunea spațială se angajează să le îndeplinească pentru succesul acesteia. Activitățile cheie din procesele PA/QA includ stabilirea unor obiective clare de calitate, crearea de procese, proceduri și implementarea de activități preventive pentru monitorizarea și evaluarea continuă a integrității misiunii. 

La fel ca alte standarde utilizate în diverse industrii (ISO - producție, asistență medicală, tehnologia informației și ANSI - telecomunicații, energie, finanțe), cele utilizate pentru misiunea LISA sunt larg acceptate în cadrul misiunilor spațiale europene, și adoptate de Agenția Spațială Europeană, standardele ECSS (Cooperarea Europeană pentru Standardizare Spațială). Acestea abordează tematici precum Managementul Spațial, Ingineria Spațială și Sustenabilitatea Spațială, ajutând echipele implicate să se ghideze în procesul evolutiv al misiunii, încă de la Studiul Conceptual, până la etapa de Eliminare/Reducere a Deșeurilor Spațiale.

Documentația ECSS este formată dintr-o serie de Standarde, Manuale și Memorandumuri Tehnice care abordează, pe rând, cerințele care trebuie aplicate pentru fiecare context existent al unei misiuni spațiale și aspecte tehnice non-normative, dar utile, de luat în considerare. Din aceste documente de nivel superior, se poate obține o versiune rafinată și anume Cerințele Personalizate. Aceste cerințe personalizate sunt un subset al standardelor generice găsite în documentația ECSS, vizând abordarea nevoilor  misiunii spațiale, în contexte personalizate și atingerea obiectivelor acesteia.

LISA are propriile Cerințe Personalizate care sunt respectate de toate părțile implicate în procesul de realizare a acesteia. Acest set unic de standarde, ușor de utilizat, stau la baza activității de Asigurare a Produsului și a Calității misiunii LISA din cadrul grupului ASPACE-Q. Există această muncă colectivă și responsabilități împărțite în interiorul colaborării LISA pentru a asigura conformitatea cu standardele. Având în vedere complexitatea acestui demers, o abordare planificată a sarcinilor a fost întotdeauna calea de urmat în contextul misiunilor spațiale și nu numai.







Resurse online suplimentare:


de drd. Alice Mihaela Păun

19.09.2025














Credit imagine: Biroul de Cooperare Internationala, Academia Chineza de Stiinta


Desi sistemele binare formate dintr-un pulsar si o stea din Heliu au mai fost observate, niciodata pana acum nu s-a observat un astfel de sistem binar chiar in galaxia noastra. In anul 2021, telescopul FAST (Five-hundred-meter Aperture Spherical radio Telescope) in timpul studiului „Galactic Plane Pulsar Snapshot survey” a observat eclipsa pulsarului PSR J1928+1815.

In prezent, nu exista o intelegere completa a modului in care aceste sisteme binare se formeaza si evolueaza. Conform cunostintelor pe care le avem, insa, intr-un sistem binar de doua stele, una dintre ele tinde sa se extinda astfel incat atmosfera ei o cuprinde si pe cealalta. Transferandu-se masa de la o stea la cealalta, orbita acesteia se micsoreaza in decursul unei perioade de aproximatic 1000 de ani, iar urmatoarea etapa este ca cele doua stele sa fuzioneze ori, in caz contrar, sa ejecteze aceasta atmosfera. 

Considerand cazul observat cu FAST, sistemul binar este compus dintr-o pereche stea – stea neutronica, iar in aceste conditii, cand se produce ejectarea atmosferei, se formeaza o stea din Heliu si un pulsar. Acesta din urma este o stea neutronica ce se roteste rapid si emite pulsatii in domeniul radio cu o frecventa de sute de pulsatii pe secunda. Astfel, steaua din Heliu poate eclipsa pulsarul pe parcursul orbitei sale in jurul acestuia, determinand „pauze” in detectia acestuia din cauza ecranarii semnalului radio emis de acesta. Timpul in care aceste doua stele fac o orbita completa una in jurul celeilalte este de 3.6 ore si pentru 1/6 din aceasta perioada, pulsarul este eclipsat si semnalul lui nu poate fi detectat.

















Credit imagine: Z. L. Yang et al. Science388,859-863(2025). DOI:10.1126/science.ado0769


In timp, acest sistem binar evolueaza intr-un sistem format din doua obiecte compacte care fuzioneaza si genereaza o noua sursa de unde gravitationale.


















Credit imagine: Z. L. Yang et al. Science388,859-863(2025). DOI:10.1126/science.ado0769


Referinte:

1.    Z. L. Yang et al., A pulsar-helium star compact binary system formed by common envelope evolution. Science388,859-863(2025). DOI:10.1126/science.ado0769

2.    https://physicsworld.com/a/short-lived-eclipsing-binary-pulsar-spotted-in-milky-way/

de drd. Maria Ișfan

12.09.2025

Stânga sus: Reprezentarea 3D a atomilor din materialului făcut din grafen. Stânga jos: Vedere de sus a dispozitivului experimenta, observat printr-un microscop optic. Dreapta: Reprezentare artistică a electronilor ce curg precum un fluid prin grafen. Drepturi de autor: Aniket Majumdar

Cercetătorii de la Departamentul de Fizică, Institutul Indian pentru Științe (IISc), și colaboratorii de la Institutul Național de Știința Materialelor din Japonia au detectat pentru prima dată un fluid cuantic de electroni în grafenă (o structură formată doar dintr-un strat de atomi de carbon). Rezultatele au fost publicate în revista Nature Physics (https://www.nature.com/articles/s41567-025-02972-z).


Electronii respectivi se comportă ca un fluid Dirac. În loc să se poarte precum niște particule cuantice individuale, ei curg laolaltă ca un fluid cu o vâscozitate ultra-scăzută. De obicei, într-un material, conductivitatea electrică și cea termică sunt proporționale. În acest fluid de electroni însă, conductivitățile sunt invers porportionale, încălcând legea Wiedermann-Franz printr-un factor mai mare de 200 la temperaturi joase.


Această stare exotică a materiei este asemenea plasmei de quarci și gluoni, obținută în acceleratoarele de particule de la CERN.

de drd. Florentina Pîslan

08.09.2025

În noaptea dinspre 7 spre 8 septembrie 2025, a avut loc cea mai lungă eclipsă totală de lună din ultimele decenii. Mai exact, fenomenul a durat 82 de minute și a putut fi observat de aproximativ 85% din populația globului, inclusiv din România!

Credit imagine: Maximilian Teodorescu, cercetător la Institutul de Științe Spațiale - filiala INFLPR

O eclipsă totală de lună are loc atunci când, pe durata orbitării în jurul Pământului, Luna ajunge să fie situată în spatele planetei, ceea ce face ca Pământul să umbrească în totalitate Luna. Singura lumină care mai ajunge la aceasta este cea care va fi trecut întâi prin atmosfera terestră care filtrează lungimile de undă ale luminii provenite de la Soare. Astfel, doar culorile de lungime de undă mai lungă, cum ar fi roșu și oranj, ajung până pe suprafața Lunii, în timp ce culorile de lungime de undă mai scurtă, cum ar fi albastru și violet, se împrăștie mai ușor și nu ajung până la Lună. Drept urmare, în timpul unei eclipse totale, Luna apare roșiatică, de unde și denumirea ei de “Lună sângerie”.




Sursă imagine: NASA Goddard Space Flight Center/Scientific Visualization Studio

de drd. Florin-Ioan Constantin

29.08.2025











sursă: https://www.esa.int/Space_Safety/Planetary_Defence/Ramses_ESA_s_mission_to_asteroid_Apophis





În această săptămână, Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat intenția Agenției Spațiale Japoneze (JAXA) de a colabora cu ESA pentru realizarea misiunii RAMSES (Rapid Apophis MIssion for Space Safety).

Asteroidul Apophis are un diametru de aproximativ 375 de metri și a fost descoperit 2004. El va trece pe lângă planeta noastră la data de 13 aprilie 2029 la o distanță de aproximativ 32000 de kilometrii, permițându-ne să îl vedem cu ochiul liber din Europa, Africa și părți din Asia pentru o scurtă perioadă în timpul trecerii sale. 

Misiunea RAMSES își propune să intercepteze asteroidul Apophis la trecerea sa pe lângă Pământ din anul 2029 pentru a-i studia proprietățile pe măsură ce acesta intră sub influența atracției gravitaționale a planetei noastre. Propunerea pentru această misiune urmează să fie revizuită de ESA în luna noiembrie a anului 2025 și, dacă este adoptată, va fi lansată în 2028 pentru a putea întâlni asteroidul înainte ca acesta să intre sub influența câmpului gravitațional al Pământului. Oamenii de știință se așteaptă ca gravitația planetei noastre să schimbe felul în care asteroidul se rotește în zbor, lucru care la rândul său poate duce la cutremure și alunecări de teren. Astfel, rolul lui RAMSES va fi de furniza informații despre starea asteroidului înaintea influențelor gravitaționale suplimentare, a efectelor acestora, dar și asupra deznodământului final și a efectelor de lungă durată care vor fi resimțite.

Această misiune a preluat și elaborat o parte din tehnologia și dezvoltările științifice care au dus la adoptarea și lansarea altei misiuni similare, HERA, care a fost lansată în 2024 și este în acest moment în drum spre asteroidul Dimorphos, care este parte a sistemului binar de asteroizi Didymos.



Surse știri și informații suplimentare:

https://www.esa.int/Space_Safety/Planetary_Defence/ESA_and_JAXA_advance_potential_Apophis_mission_collaboration

https://www.esa.int/Space_Safety/Planetary_Defence/Ramses_ESA_s_mission_to_asteroid_Apophis

https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/japan-provide-h3-rocket-europes-mission-observe-apophis-asteroid-2025-08-22/


SUS

Contact us at:

 iss dash sci at spacescience dot ro