ASPACE-Q 

The Astrophysics,  Space  Exploration and Quantum Computing Group   

 ASPACE-Q 

The Astrophysics,  Space  Exploration and Quantum Computing Group   

de dr. Răzvan Balașov & drd. Florentina Pîslan

14.11.2024

În august 2024, oamenii de știință au observat o „minilună” numită 2024 PT prinsă pentru scurt timp de gravitația Pământului. Această rocă spațială, de dimensiunea unei mașini, a fost observată de telescopul hawaiian ATLAS și va rămâne temporar pe orbita Pământului. Cercetătorii sunt curioși în legătură cu originile sale, deoarece ar putea fi o bucată de asteroid sau chiar resturi lunare. Studierea acestor miniluni îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine natura și originile unor astfel de obiecte mici, care trec în apropierea Pământului.


Pentru mai multe detalii, consultați articolul aici!

Top left panel: a median combination stack of 11 x 75 s g filter images of 2024 PT5. An arrow indicating the width of 10″ is shown for scale, and the cardinal directions are indicated. Top right panel: a median combination stack of 5 x 50 s r filter images of 2024 PT5. Bottom left panel: a median combination stack of 2 x 60 s i filter images of 2024 PT5. Bottom right panel: a median combination stack of 2 x 60 s Z filter images of 2024 PT5. The image scale and cardinal in the r, i, and Z stacks are the same as in the g image stack.
Panel a: The first of four o-band ATLAS-Sutherland telescope discovery images of 2024 PT5 from 2024 August 7 21:11:57 UTC. The asteroid moved at a rate of 34.3 arcminutes per hour (13.7 degrees per day) in the northwest direction. The asteroid makes a  ∼ 9 pixel trail in the 30 s ATLAS exposures, indicated by the red circle. Panel b: the same as panel a but shows the image after subtracting static sources. Despite the presence of nearby stars, the asteroid is detected cleanly in the subtracted images. Panel c: the same as panel a, but the second of four o-band images containing 2024 PT5 taken on 2024 August 7 21:16:35 UTC. Panel d: the same as panel c but shows the image after subtracting static sources. The asteroid was detected with an apparent magnitude of o=17.13 in panel b and o=16.99 in panel c. The large black areas in the subtracted images are regions of saturated pixels from bright stars. The direction of the asteroid and cardinal directions are indicated in each figure.
ide view of the Earth co-rotating frame orbital trajectory of 2024 PT5 as it enters and leaves the Earth-Moon system between 2024 June and 2025 April in Cartesian Earth-Moon barycentric x and z coordinates. The daily position of 2024 PT5 is represented as blue points except the portion of its trajectory when it had  e g < 1 plotted in red. The position of the Earth is plotted with a cyan circle. The circular green-shaded region indicates the Hill sphere of Earth. The position of 2024 PT5 , when it was discovered, is marked by a green circle, and the position of 2024 PT5 when Gemini observed it is marked with a green X. A blue arrow indicates the direction of motion of 2024 PT5 along its orbital path.

Credit: Bolin, B. et al, preprint arxiv The discovery and characterization of minimoon 2024 PT5

de dr. Răzvan Balașov & dr. Ana Caramete

01.11.2024

Agenția Spațială Europeană (ESA), precum și cercetătorii și inginerii din cele 14 state membre ale consorțiului misiunii spațiale PROBA-3, se pregătesc să primească cel mai frumos cadou de Crăciun: lansarea misiunii, programată pentru luna decembrie a acestui an. România este unul dintre cele 14 state și a participat atât la realizarea unor componente hardware (prin IMT și COMOTI), cât și la partea de contribuție științifică prin AIRA, care a realizat si setul de unelte pentru manipularea cataloagelor de date și ISS (în primele etape ale misiunii).

PROBA-3 constă în doi sateliți, la bordul cărora se vor afla trei instrumente de observare a Soarelui: ASPIICS (instrumentul principal pentru observarea coroanei solare, gestionat de Royal Observatory of Belgium), DARA (instrumentul care măsoară energia totală emisă de Soare, utilă în studiile climatice ale Pământului, dezvoltat de Physical Meteorological Observatory din Elveția), precum și spectrometrul 3D Energetic Electron Spectrometer, dezvoltat de Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, un instrument esențial pentru studiile de vreme spațială.

Sateliții vor zbura în formație cu o precizie milimetrică, fără precedent pentru vehiculele spațiale.

Sateliții PROBA-3 au rolul de a crea o eclipsă solară artificială în spațiu, care va fi repetată de aproximativ 50 de ori pe an și va dura până la 6 ore în timpul fiecărei rotații a formației în jurul Pământului. Astfel, vor putea fi observate regiuni ale Soarelui care nu au fost explorate suficient de către cercetători până acum. Instrumente specializate pentru observarea Soarelui, precum coronograful de ultimă generație ASPIICS, vor fi folosite pentru a studia fenomenele din coroana solară, cum ar fi ejecțiile de masă coronală, care sunt erupții și explozii de plasmă emise de Soare. Aceste fenomene sunt importante de observat pentru a înțelege de ce coroana solară este atât de fierbinte (aproximativ 1 milion de grade Celsius), mult mai fierbinte decât suprafața Soarelui (5.500 de grade Celsius). Temperatura coroanei solare rămâne un mister pentru cercetători.

Un alt fenomen important de studiat este vântul solar, fluxul constant de particule încărcate emise de Soare, care dictează vremea spațială din proximitatea Pământului și poate influența tehnologia și comunicațiile pe Pământ.

Nu în ultimul rând, această misiune a generat un avans tehnologic semnificativ pentru misiunile spațiale de studiere a Soarelui și nu numai, utilizând o nouă generație de senzori, componente hardware avansate și un software îmbunătățit la bord.

Misiunea PROBA-3, care va simula eclipse solare, este programată să părăsească Europa pe 1 noiembrie, îndreptându-se spre locul de lansare din India. Cei doi sateliți vor fi transportați la Centrul Spațial Satish Dhawan al ISRO (Organizația Indiană de Cercetare Spațială), situat în apropiere de Chennai.

Pentru mai multe informații puteți accesa pagina oficială a misiunii precum și știrea oficială de pe pagina ESA.

Rămâneți la curent pentru noutăți legate de această lansare palpitantă din decembrie!

01.02.2024

LISA A FOST ADOPTATĂ!



2024 a început în cel mai bun mod posibil, deoarece ESA a anunțat adoptarea celei mai mari misiuni spațiale a sa: LISA, Antena spațială cu interferometru laser.


După mai bine de 100 de ani de când teoria relativității a lui Einstein a prezis existența undelor gravitaționale, suntem în sfârșit gata să ascultăm sunetele Universului direct din spațiu. LISA este de așteptat să fie lansată la mijlocul anilor 2030 și, conform ESA, colaborarea a ajuns la punctul în care poate începe efectiv construirea tuturor componentelor necesare, etapă cunoscută și sub denumirea de „faza de implementare”. Toate detaliile privind misiunea și următorii pași sunt disponibile pe site-ul oficial. 


SUS

Contact us at:

 iss dash sci at spacescience dot ro