Pentru doar a treia oară în istoria astronomiei moderne, a fost observat un obiect ceresc provenind din afara sistemului nostru solar. Noul obiect, denumit oficial 3I/ATLAS, a fost descoperit pe 1 iulie 2025 de către grupul de telescoape Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System (ATLAS) și a fost înregistrat îndreptându-se spre Soare cu peste 210.000 km/h. Traiectoria sa este atât de hiperbolică (deschisă), încât gravitația Soarelui nu îl poate capta, confirmând că această cometă își are originea în spațiul interstelar. Anterior acestei descoperiri, doar doi astfel de vizitatori interstelari au fost confirmați: asteroidul 1I/2017 U1 ‘Oumuamua în 2017 și cometa 2I/Borisov în 2019, deși este foarte posibil ca mulți alții să fi trecut neobservați. Cu un diametru de aproximativ 11 km, 3I/ATLAS este de departe cel mai mare obiect interstelar observat vreodată.

Primul călător interstelar, ‘Oumuamua, a fost un adevărat mister. Descoperit în octombrie 2017 ca un punct slab de lumină, după ce trecuse deja pe lângă Soare, natura exactă a lui ‘Oumuamua a fost greu de identificat. Era relativ mic (doar câteva sute de metri în diametru) și nu prezenta o coadă specifică unei comete sau gaze vizibile; totuși a fost observat accelerând ușor, ca și cum ceva l-ar fi împins de la spate. Fiind detectat abia la ieșirea sa din sistemul solar nu au putut fi obținute multe date despre natura și proprietățile sale. Aceasta a dus la nașterea de idei exotice pentru a-i explica comportamentul ciudat, inclusiv sugestia că ar fi putea fi o sondă sau navă extraterestră. Această speculație a fost și rămâne foarte controversată, iar majoritatea oamenilor de știință cred că ‘Oumuamua a fost probabil un obiect natural ciudat (posibil un fragment bogat în gheață foarte subțire, care și-a pierdut masa într-un mod neobișnuit, sau o cometă cu gaze prea slabe pentru a fi detectate).

Spre deosebire de ‘Oumuamua, cel de-al doilea obiect interstelar, observat în 2019 și botezat 2I/Borisov, arăta și se comporta mult mai mult ca o cometă obișnuită. La scurt timp după ce Borisov a fost detectat prima oară de către astronomul amator de origine crimeeana Gennady Borisov, s-a putut observa clar că avea specifica coadă tipică cometelor observate și la cometele din sistemul nostru solar. Nucleul său solid a fost estimat a avea aproximativ 1 km în diametru și era înconjurat de gaz și praf, exact ca o cometă familiară. Acesta a oferit prima dovadă solidă că obiectele interstelare nu sunt toate obiecte stranii, ele pot fi bucăți obișnuite din alte sisteme stelare, expulzate în spațiu și rătăcind prin galaxie.

Acest al treilea vizitator interselar, cometa 3I/ATLAS, este mult mai mare și mai rapidă, cu un nucleu glaciar de aproximativ 11 km în diametru și o viteză curentă de 245.000 km/h, devenind astfel cel mai rapid obiect detectat vreodată în sistemul nostru solar. Spre deosebire de ‘Oumuamua, 3I/ATLAS a fost detectat în timp ce se apropia de sistemul solar interior, ceea ce înseamnă că telescoapele au mai mult timp să-l observe în detaliu. La doar câteva zile după descoperire, mai multe observatoare au detectat o comă (atmosfera subțire din jurul nucleului) în creștere și chiar o coadă scurtă, confirmând că 3I/ATLAS este o cometă activă (motiv pentru care i s-a acordat și o denumire oficială specifică unei comete: C/2025 N1.

De fiecare dată când este descoperit astfel de obiect interstelar, o întrebare firească (și care captează imaginația publicului) este dacă acesta ar putea fi artificial, mai exact dacă ar putea fi o navă sau un artefact construit de o civilizație extraterestră. În cazul lui ‘Oumuamua, proprietățile sale stranii i-au determinat pe câțiva oameni de știință să speculeze despre o origine artificială. În prezent, 3I/ATLAS, deși are caracteristici mult mai familiare de asemenea a stârnit ipoteze similar, argumentele fiind că pare mai strălucitor decât o cometă tipică de dimensiunea sa și are o traiectorie neobișnuită. Aceste proprietăți  l-au determinat pe astrofizicianul Avi Loeb de la Harvard să susțină că acestea ar putea fi „anomalii” care sugerează că 3I/ATLAS ar putea fi un fel de sondă extraterestră (afirmație pe care el și colegii săi au făcut-o într-o lucrare recentă. Este important de subliniat că aceste idei sunt speculative, nu există dovezi directe că 3I/ATLAS sau orice alt obiect interstelar ar fi artificial. De fapt, un studiu al emisiilor cometei 3I/ATLAS a arătat că aceasta eliberează praf și apă precum o cometă normală, ceea ce indică puternic o origine naturală, nu o navă deghizată). Șansele ca un astfel de obiect interstelar să fie construit de extratereștri sunt extrem de mici, dar totuși, oamenii de știință nu au exclus complet această posibilitate: ei monitorizează 3I/ATLAS pentru orice semnale sau comportamente neobișnuite (cum ar fi emisii radio sau devieri inexplicabile de traiectorie) care ar putea sugera ceva artificial, doar pentru a acoperi toate posibilitățile.

Însă până la final adevărata importanță a cometei 3I/ATLAS și a tuturor acestor obiecte de origine interstelara constă în ceea ce ne pot învăța. Aceste obiecte sunt literalmente fragmente din alte sisteme stelare, oferind o șansă rară de a studia lumi străine fără a părăsi Pământul. 3I/ATLAS, de exemplu, ar putea fi mai veche cu miliarde de ani decât Pământul și posibil cea mai veche cometă observată vreodată, ceea ce înseamnă că ar putea conține material primordial din istoria timpurie a unei stele îndepărtate. Analizând compoziția chimică a gazului și prafului pe care îl eliberează (ceea ce astronomii fac deja cu telescoape precum Hubble și  James Webb), putem compara aceste date cu cele ale cometelor din sistemul nostru solar și vedea ce este similar sau diferit. Astfel de comparații oferă indicii despre cum se formează planetele și cometele în jurul altor stele și dacă ingredientele vieții ar putea fi comune în galaxie.

Studierea obiectelor interstelare este la început, iar probabilitatea de a observa mai multe va crește odată cu lansarea unor noi proiecte de cartografiere a cerului precum Observatorul Vera Rubin, care se așteaptă să descopere zeci de noi vizitatori interstelari în următorul deceniu. Astfel, în viitor vom avea un eșantion mult mai bun pentru a înțelege cum variază acești nomazi cosmici. Există chiar discuții despre posibilitatea de a vizita unul: Agenția Spațială Europeană va lansa o misiune numită Comet Interceptor în 2029, care va rămâne pe orbită așteptând o țintă potrivită, posibil chiar o cometă interstelară, pe care să o studieze de aproape. Fiecare nou obiect interstelar descoperit poate oferi informații suplimentare despre formarea planetelor, compoziția chimică a altor sisteme solare sau chiar, în cel mai îndrăzneț scenariu, dovezi ale unor tehnologii dincolo de cele pe care le cunoaștem.

Bibliografie și resurse suplimentare:

•    https://science.nasa.gov/solar-system/comets/oumuamua/

•    https://www.livescience.com/space/comets/3i-atlas-is-7-miles-wide-the-largest-interstellar-object-ever-seen-new-photos-from-vera-c-rubin-observatory-reveal

•    https://science.nasa.gov/solar-system/comets/2i-borisov/

• https://www.space.com/astronomy/comets/new-interstellar-object-3i-atlas-everything-we-know-about-the-rare-cosmic-visitor

•    https://www.space.com/interstellar-comet-first-color-photo.html

• https://earthsky.org/space/3i-atlas-3rd-interstellar-visitor-alien-probe/#:~:text=Loeb%20is%20a%20controversial%20figure,have%20been%20an%20alien%20craft

•    https://arxiv.org/pdf/2507.12213

•    https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Comet_Interceptor

Credit Foto:  Observatorul Internațional Gemini / NOIRLab / NSF / AURA / K. Meech (IfA / Universitatea din Hawaii) /  Procesare imagine: Jen Miller & Mahdi Zamani (NSF NOIRLab)