Un studiu recent de la Universitatea Duke a adăugat noi informații la întrebările privind expansiunea Universului, denumită adesea „tensiunea Hubble”. Această problemă apare dintr-o discrepanță pe care o primesc oamenii de știință care măsoară rata de expansiune a Universului (constanta Hubble). Există rezultate diferite în funcție de metoda utilizată. Noile descoperiri sugerează că înțelegerea noastră actuală a Cosmologiei ar putea avea nevoie de ajustări pentru a explica o expansiune mai rapidă decât se prezicea anterior.

Pentru a calcula constanta Hubble, astronomii se bazează pe o metodă numită scara distanței cosmice, ceea ce înseamnă că sunt folosite diferite tehnici pentru a determina cât de departe se află obiectele din spațiu. În acest studiu, cercetătorii au folosit date de la Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI), care colectează date de la peste 100.000 de galaxii în fiecare noapte. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Stânga) Locațiile de supernove (SNe) Ia identificate ca fiind în clusterul Coma (stelele galbene) și galaxiile identificate ca fiind în grupul Coma ca din catalogul complet al grupului S24 Coma (cercuri gri deschis), eșantionul S24 FP (cercuri de culoare albastru închis) și catalogul grupului T15 Coma (cercuri de culoare albastru deschis). Centrul grupului este marcat cu roșu. Pozițiile SNe sunt enumerate în Tabelul 1. (Dreapta) Pentru caseta dreptunghiulară din stânga, o imagine colorată a acelei zone de cer cu SNe în acea locație marcată (Credit: D. Scolnic et al. 2025, The Hubble Tension in Our Own Backyard: DESI and the Nearness of the Coma Cluster, ApJL979L9).

 

 

O parte esențială a abordării lor a implicat măsurarea cu precizie a distanței până la Roiul Coma (Coma Cluster), o colecție masivă de galaxii aflate la aproximativ 320 de milioane de ani lumină distanță. Acest lucru a fost realizat analizând modelele de luminozitate a 12 supernove de tip Ia – adică stele care explodează ce au o caracteristică binecunoscută numită luminozitate. Valorile de luminozitate sunt utile pentru măsurarea distanțelor cosmice.

Cercetătorii au determinat o valoare constantă Hubble de 76,5 kilometri pe secundă pe megaparsec. Această valoare se aliniază cu alte măsurători recente ale Universului din apropiere, dar rămâne în dezacord cu previziunile bazate pe observațiile cosmosului mai îndepărtat. Autorul principal, Dan Scolnic, a subliniat că această inconsecvență în creștere poate indica probleme mai profunde cu modelul cosmologic standard. Prin urmare, studiul indică, de asemenea, necesitatea unei noi analize a teoriilor actuale pentru a rezolva contradicțiile în înțelegerea noastră cu privire la cât de repede se extinde Universul.